THE SECRET

PARIUL

Gata incepand de ieri a demarat pariul pe care l-am pus cu un prieten drag….5 cuvinte noi pe care sa le invat zilnic (in dorinta mea de a demonstra ca se poate sa le tii minte daca incepi sa le folosesti uzual si astfel sa-ti imbogatesti consistent vocabularul)….

Si totul a pornit de la povestea mea despre un coleg din liceu care iubea natura si mai ales sa faca trasee montane si care era o enciclopedie ambulanta plina de epitete, neologisme si sinonime…

Asadar timp de 100 de zile trebuie sa invat 5 cuvinte noi pe zi ceea ce inseamna 500 de cuvinte noi dupa care prietenul meu ma va testa….si am voie sa gresesc 2 din 10…daca reusesc inseamna ca am castigat…..hmmm ce sa cer ca premiul?…..

🙂

Florin Chilian – ataca subiecte importante privind drepturile de autor in Romania

Putini artisti indraznesc sa spuna ceva si cu atat mai putini sa si faca ceva. Florin este cu siguranta unul care vorbeste si actioneaza. Bravo Florin!

Artisti, luati atitudine! Mai jos reproduc integral Apelul lui Florin Chilian:

„Artistul trebui să fie
mai puternic decît arta lui,
pentru că trebuie să o apere!”
Matisse
„Apel către limbrici* – marii artiştii români

Florin Chilian

Ştiu că, pentru cei mai mulţi dintre voi, acest moto nu are nici un fel de relevanţă, marea voastră majoritate fiind nişte bieţi imitatori, infractori de drept comun, nimic mai mult. Vă cunosc foarte bine micimea, spaimele, minciuna, impostura şi mediocritatea care „compensează” lipsa talentului…
Cum să puteţi fi vreodată creatori responsabili ai vreunei forme de artă, cînd toata viaţa aţi furat arta, creaţia şi destinul altora, copiind cu neruşinare şi profitînd de pe urma falsului grosolan, încasînd bani nemeritaţi, semnînd în fals copii nefericite ale adevăratelor creaţii?! Care artă?! Ce să apăraţi?!…
Anunţ pe această cale că nu voi mai participa nicidată la o acţiune caritabilă în scopul ajutorării vreunui artist, indiferent de situaţie, indiferent de domeniul de creaţie. Prea mulţi m-au intrebat cu ce este diferit copilul unei „vedete” de copilul unui om din Constanţa sau din Braşov care se prăpădeşte de cancer?! Cu ce este mai preţioasă viaţa unui „megastar” în comparaţie cu viaţa unui necunoscut?! Oare pentru familia sau prietenii unui necunoscut viaţa acestuia nu e importantă?!
Nu am înţeles atunci ce-mi spuneau oamenii şi am considerat că e încă o dovadă de „solidaritate” românească. Adevărul este însă că acei oameni au dreptate! Dacă artiştii români şi-ar fi apărat drepturile, nici unul dintre ei nu ar fi ajuns în situaţia de a cere sprijin şi atunci toate acele teledoane ar fi fost îndreptate către cei ce aveau cu adevărat nevoie de televiziuni pentru problemele lor.
Unul dintre copiii necunoscuţi pentru care am reuşit să strîngem banii necesari tratamentului a murit zilele trecute, învins de cancer, dar şi de refuzul imbecil al unui „vector de opinie”, mare om de presă, de a publica un text în care se dădeau şi conturile unde „anonimii” puteau face donaţii. În acel editorial, Dana Andronie semnala şi atitudinea unor „artişti”, colegi ai mei, care refuzau să participe la astfel de evenimente de strîngere de fonduri, pentru că aveau „cîntări electorale”…
În doi ani (2007 şi 2008) s-au strîns, la organismele de colectare şi gestionare a drepturilor de autor şi conexe, aproape 90 (nouăzeci) de milioane de euro. În ultimii 10 ani s-au colectat peste jumătate de miliard de euro la aceleaşi organisme. Daca artiştii ar fi avut acea demnitate pe care numai adevărata creaţie ţi-o dă, atunci disperarea nu ar fi ajuns sa-i scoată din case, apelînd la ajutorul comunităţii.
Sînt scîrbit şi sătul de umilinţa pe care o acceptă marii artişti ai neamului, cerşind la televizor dreptul de a munci pînă la o sută de ani! Sînt jenat de meschinăria lor ce îi face să se înjosească, pentru a mai lungi şmecheria ce le permite să cumuleze pensiile cu salariul şi să cerşească degradant 20 de euro, fără a se gîndi la generaţiile de actori, artişti ce stau să vină după ei. I-am întrebat de ce preferă degradarea unui astfel de demers şi mi-au răspuns, halucinant, că este sub demnitatea lor să se lupte pentru cîţiva firfirei! Demnitatea nu are nimic de-a face cu banii, ci doar cu PRINCIPIUL! De cînd este nedemn sa-ţi aperi demnitatea?!!! Toate acele 90 de milioane de euro SÎNT BANII LOR, ai artiştilor, şi sper ca măcar valoarea sumei să-i determine să revină la verticală. Destul cu tîrîşul în patru labe, fie şi numai de dragul banilor! Sînt 20 de ani decînd a murit Ceauşescu iar pe cei care ne conduc acum, după cîte se vede, nu-i interesează linsul în cur.
De trei ani sînt, pentru cei mai mulţi dintre voi, „scandalagiul” Chilian! Asta pînă v-am dovedit că se poate. E posibil, aşadar, şi în România, să nu accepţi umilinţa, să-ţi aperi drepturile şi în final să cîştigi, chiar dacă te lupţi cu guvernanţi oligofreni.
De trei ani încerc să vă scot din moartea cerebrală în care vă aflaţi. Se pare că banii intraţi pe cardurile CREDIDAM şi UCMR-ADA, în urma acţiunilor mele, au reuşit să facă asta. Nu au picat din cer acei bani, ci în urma „scandalurilor” mele, între care un memoriu adresat şefului SRI, Cristian George Maior, memoriu din care vă redau o mica parte:

„Degeaba vă luptaţi pentru transparenţa modului de colectare şi gestionare a sumelor cuvenite artiştilor români, pentru că o parte din aceşti bani merg la SRI şi la partidele aflate la guvernare.”

Oricît de aiuritoare poate părea fraza asta, este spusă de unul dintre cei ce sînt puşi să ne apere, şi anume de Domnul Ştefan Gheorghiu, în calitatea sa de director general al CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi). Asta i-a declarat doamnei Mihaela Mihai, preşedinte al Uniunii Artiştilor Liber Profesionişti din România (U.A.L.P.R.), iniţiatoarea legii 109/2005, privind îndemnizaţia pentru activităţile artiştilor).
Nu pretind mulţumirile sau binecuvîntările voastre! Este nevoie însă de arta voastră şi asta da, v-o pretind! Pentru că, se pare, frica v-a transformat în limbrici, jalnice nevertebrate cu care securiştii se joacă după pofta inimii. Amintiţi-vă cine sînteţi şi, dacă pentru voi nu aveţi demnitatea de a lupta pentru ceea ce vă aparţine, şi nici pentru copiii sau nepoţii voştri, făceţi-o pentru bani! 90 de milioane de euro alină multe cocoaşe.
“Suveica” lui Adrian Iorgulescu
„Desenul” de mai sus reprezintă ceva ce n-au găsit procurorii DNA, şi anume o mica parte dintr-o schemă prin care sîntem furaţi de ani de zile. Inutil să vă spun că această „suveică” se întîlneşte cu o firmă din British Virgin Islands, adică un paradis fiscal. Prea mulţi „vectori de opinie” din presă se regăsesc ca acţionari prin zecile de firme care compun suveica asta şi de aici lipsa de acoperire media a problemelor legate de drepturile de autor.
Chiria pe un metru pătrat la Magazinul Muzica este între 70 şi 100 de euro pe luna. Oare cît plăteşte Orange România şi cui, contractul de închiriere fiind făcut cu SC Muzica 2001?! Iorgulescu şi UCMR-ADA s-au asociat şi au început să ne fure banii prin firma Muzica 2001. Banii aceştia sunt încasaţi prin interpuşi, pentru că a avut grijă să se retragă din societăţi atunci cînd a fost numit ministru, lăsîndu-şi astfel slugile să-l servească. Procurorii DNA cunosc extrem de bine schemele acestea, dar sînt foarte sensibili la bolile infractorilor şi dau NUP-uri pe bandă rulantă. Noroc cu UE şi procurorii de la OLAF.
Toţi aceşti bani ni se cuvin pemtru că sînt ai noştri, doar că laşitatea voastră permite unor infractori să mă fure şi pe mine iar eu nu am de gînd să accept asta! Cutremurătoare este situaţia domnului Cornel Constantiniu suferind de boala Parkinson. Deşi s-au făcut multe pentru a-l ajuta în această privinţă, a fost furat, pe de altă parte, de drepturile ce i se cuveneau (atît dînsul cît şi d-na Angela Similea) de la coloana sonoră a filmului „4 luni 3 săptămâni şi 2 zile”, film regizat de Cristian Mungiu. Banii au fost înacasaţi de firma cu care se făcuse contractul pentru coloana sonoră: „Star Media Music” – firmă înfiinţată de Iorgulescu, fostul ministru PNL al Culturii.
Pînă la desfiinţarea FNI, asociaţia dreptului de autor, ADA, a depus în conturile acestuia uriaşe sume de bani încasînd dobînzi fabuloase în numele artiştilor români. Numai că aceste sume nu se regăsesc nicăieri, cu atît mai puţin în buzunarele artiştilor în numele cărora s-au efectuat aceste tranzacţii.
Cum este posibil ca un inspector UCMR-ADA, însărcinat cu colectarea drepturilor de autor, să încaseze venituri lunare în medie de 70.000 ron?! Marius Achim încasează toate aceste sume, plus uriaşe drepturi de autor şi conexe, pentru că este şi compozitor şi interpret (pe lîngă faptul că este soţul doamnei Ana Achim, directoarea UCMR-ADA). Fostul şofer Marius Achim, ajuns inspector UCMR-ADA pentru colectarea sumelor, incasează în medie peste 15.000 euro lunar ca venituri, în timp ce artiştii apelează la mila publică pentru ei sau pentru copii lor. Pentru unii dintre aceştia este deja prea tîrziu. Asta în timp ce Iorgulescu încasa ca preşedinte UCMR-ADA peste 820 de milioane din salarii şi alte 330 de milioane din drepturi de autor. Un miliard, o sută cincizeci de milioane anual, iar voi … Limbrici!
Nu mă aştept ca marii artişti ai neamului să apară la televiziuni să-şi ceară drepturile. Au fost cumpăraţi ieftin, momiţi cu posturi de conducere în cadrul acestor organisme de colectare şi gestiune a drepturilor de autor şi conexe. Un exemplu de artist cere punea cîndva întrebări incomode este Marius Moga. A fost cooptat în conducerea UCMR-ADA şi acum doar se plînge că i-au scăzut veniturile din drepturi de autor. Dar, fiind în conducere, nu mai poate face nimic. D-nul Mihai Pocorschi a fost trimis la mine să-mi închidă gura, propunîndu-mi „onoarea” de a intra în conducerea UCMR-ADA, „acolo de unde se împart banii adevăraţi”… Eu am refuzat, aşa cum am refuzat şi alte „demnităţi” publice prin guvern, etc… Moga însă – nu. Iar acum regretă. Toţi marii actori ai neamului se mînjesc, primind sume infime de bani, menite să le închidă gura. Dacă ar şti aceşti limbrici ieftini că, de fapt, nu primesc nici măcar 0,5 procente din ce li s-ar cuveni de drept… Circa 70% din sumele colectate de UCMR-ADA şi CREDIDAM pleaca din ţară, chipurile, pentru plata ariştilor străini. Două conturi unde pleacă aceste sume sînt cel puţin suspecte. Unul este in Rusia („suveica” indică un potenţial deţinător al acestui cont), iar altul este în Buenos Aires, alt paradis fiscal.
În situaţia în care v-a mai rămas ceva demnitate, aveţi mai jos două formulare tip. Tot ce trebuie să faceţi pentru voi este să printaţi cîte două exemplare din fiecare, să le completaţi, să mergeţi cu ele la sediile UCMR-ADA şi CREDIDAM, să cereţi număr de înregistrare şi dată pentru fiecare. Un exemplar îl lăsaţi la registratuta respectivei instituţii iar cu cel rămas mergeţi şi-l lăsaţi la societatea de audit SC Vulpoi & Toader Management SRL, la adresa str. Henri Coanda nr. 27, Sector 1(lîngă restaurantul chinezesc pe Ana Ipătescu).
Nu mă aştept de la muzicieni membrii UCMR-ADA să semneze cererile de audit. Spaima lor cea mare este dată de semnăturile lor pe fişele de înscriere a pieselor. Ceva mai mult de 98% din muzica românească este furată şi şefii de la UCMR-ADA ştiu asta. Cum ridică vocea, cum li se bagă sub nas dovada imposturii, a hotiei. Fals, uz de fals şi încasare de foloase necuvenite… Asta înseamnă muzica românească.
De la actorii români, membri CREDIDAM, mă aştept să fie mai dornici de dreptate. Şi mă aştept în primul rînd de la tinerii cărora li se refuză arta, nu de la cei vîrstnici, mult prea obişnuiţi cu umilinţa.
Între artiştii ce şi-au exprimat acordul, sau au semnat deja aceste formulare privind cererea de audit, se numără: Angela Similea, Medeea Marinescu, Zoia Alecu, Ştefan Bănică jr, formaţia Mandinga, Ovidiu Popa, Florin Cojocaru(Class), Nicu Gigantu. De asemenea d-nul Cătălin Muraru, patronul casei de discuri Roton, şi-a manifestat intenţia de a trimite spre semnare aceste formulare tuturor artiştilor aflaţi sub contract.
Florin Chilian 3 mai 2009
Bucureşti

P.S. Nu mă aştept ca acest apel să fie preluat de media românească. Unul dintre motive este acela că în toate marile trusturi de presă este măcar un şef care fură din banii artiştilor, avînd legături directe cu acea „suveică”. Ca să nu mai pun la socoteală şi realitatea conform căreia toate furturile din cultura română s-au facut cu sprijinul nemijlocit al MAE, care de fapt înseamnă SIE, unde au rămas mult prea mulţi securişti de pe vremea lui Ceauşescu… Să fie oare întîmplător faptul că toate cazurile de mare corupţie din cultură anchetate de DNA nu s-au finalizat altfel decît cu NUP? Toate aceste cazuri au culminat cu îngheţarea proceselor iar directorii ORDA, Rodica Pîrvu director general, directorul adjunct Eugen Vasiliu şi şeful de serviciu Laurenţiu Oprea au scăpat de urmărirea penală, asemneni lui Gorbunov, pe motiv de boală…

*Ascaris lumbricoides (numit popular limbrici) este un vierme intestinal, cilindric, alb-gălbui, răspândit în toata românia, ascaridiaza fiind cea mai frecventă parazitoză socială. La capătul anterior, limbricul are orificiul bucal, înconjurat de trei buze groase necesare exprimarii iubirii de stapin, iar la capătul posterior-orificiul anal. Limbricul este primul din seria animală la care aceste două orificii sînt separate.Românul este singura gazda susceptibilă, acesta fiind primul din specia animală care încearcă să unească la loc cele două orificii întru cearea primului perpetuum mobile de speţa I. Modul de infecţie este prin transmitere fecal-orală.”

Catre: Centrul Roman pentru Administrarea
Drepturilor Artistilor Interpreti
Bucuresti, Sector 1,
Str. Jules Michelet nr. 15-17, etaj 2, apartament 11

Din partea: ____________________________________________

Data: ___________

Ref: Solicitare informatii

Domnule Presedinte,

Subsemnatul, ____________________________________________, cetatean _____________________,

domiciliat in_____________________________, str._________________________________________,

nr_____ , _________________et.______, ap._______, legitimat cu ______________________________,

seria/nr __________________, eliberat de __________________________________________________,

la data de ______________________________CNP : ________________________________________,

in calitate de membru in cadrul Centrului Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (denumita in continuare “CREDIDAM”),

In conformitate cu prevederile Statutului CREDIDAM, precum si a prevederilor legale in vigoare, va solicit informatii detaliate si documentele justificative aferente acestora, referitoare la gestionarea drepturilor ce mi se cuvin in calitate de membru CREDIDAM, respectiv modul de calcul al sumelor ce mi-au fost repartizate pana in prezent, provenienta si modul de colectare a fondurilor ca formeaza baza de calcul a sumelor repartizate membrilor CREDIDAM in raport cu cheltuielile proprii de administrare.

In acest sens, mandatez pe SC Vulpoi & Toader Management SRL, cu sediul in Buftea, Str. Garoafelor nr. 1A, judetul Ilfov, cu punct de lucru inregistrat in Bucuresti, str. Henri Coanda nr. 27, Sector 1, cod unic de inregistrare RO16414068, prin reprezentantul legal dl. Marcel Vulpoi, sa ma reprezinte, cu depline puteri, in relatia cu reprezentantii CREDIDAM in vederea sustinerii cererii formulata mai sus, avand dreptul ca pentru mine si in numele meu sa formuleze noi solicitari in acest sens, sa solicite orice informatii si/sau documente, sa primeasca orice raspunsuri si corespondente, semnatura sa fiindu-mi opozabila.

Cu respect,

_________

START A PARTY – IASI

 

Alexandrina – la Bucuresti

Florin Chilian – un articol razboinic

Imi permit sa preiau integral un articol scris de Florin Chilian si publicat pe jurnalul.ro.

Florin imi este prieten drag de multa vreme si cum il stiti cu totii este un personaj unic care spune intotdeauna lucrurilor pe nume.

21 g – U.C.M.R. – A.D.A. & C.R.E.D.I.D.A.M: Fratia hotilor!

de Florin Chilian
11/02/2007 (Actualizat 7:00)

 

„Spuneam nu demult, in emisiunea Nasul a lui Radu Moraru de la B1 TV, ca 95% dintre membrii U.C.M.R. – A.D.A. sunt niste hoti ordinari, impostori de doi bani, infractori de drept comun, care insa stiu sa puna fiecare acesti doi bani pe alti doi bani si uite asa se aduna zeci, daca nu cumva sute de milioane de euro.

 Am mai spus in emisiune ca e posibil ca procentul ala de 95% de care vorbeam sa tina de un optimism tembel de-al meu si ca ma tem de o stare de fapt cu mult mai rea.

 Ce nu intelege lumea este ca aceste organe de colectare si gestiune ale drepturilor de autor sunt surse de imbogatire nelimitata a unor oameni care nu au nimic in comun cu acest cuvant: compozitor. Sunt oameni care, asigurati de o „patalama”, semneaza mai apoi in dreptul compozitorului unei piese scrise de fapt cu ani in urma (de regula, de cineva din strainatate) si care mai apoi incaseaza sume de bani nemeritate, in urma difuzarilor. Sunt zeci si sute de mii de euro, iar aceasta fapta e cumva penala, intrucat acesti oameni beneficiaza de acesti bani in urma unui furt intelectual. Actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, a fost multa vreme seful acestei bande de pungasi. Din declaratia de avere semnata la 18 septem- brie 2006 rezulta ca dl ministru a primit in 2005 264.310.000 lei vechi, ca presedinte al U.C.M.R. – A.D.A. Dar despre drepturile de autor nu mai pomeneste, acestea insumand in 2004 circa 300.000.000 de lei. Hai sa vedem cat de mare „compozitor” e acest ins, care ar fi trebuit sa aiba un raport de difuzare a „creatiei” sale cel putin de ordinul difuzarilor lui Moga, adica sa ne „incante” cu muzica lui pe toate posturile muzicale. Nimeni nu stie insa ce fel de „muzica” a compus vreodata acest ins, si acum ajungem la o alta problema. Acest organism de colectare a drepturilor de autor strange banii de la operatorii de radio si tv, dar nu numai de la ei, si mai apoi ii „redistribuie” conform unui logaritm numai de ei stiut. Iata cum un om care poate ca a scris candva ceva „muzica” pentru tigai si polonice isi poate lua partea leului din munca altora.

 E o haita de pungasi acolo, la Uniunea Compozitorilor, ceva de speriat. Multi, prea multi „compozitori” – hoti, in fapt – care au semnat creatiile altora cu numele lor si care beneficiaza de ani de zile de pe urma acestui furt fara ca nimeni sa-i deranjeze cu vreun control. E de notorietate ca oameni din radio si televiziunea romana se trec la compozitori atunci cand trimit spre U.C.M.R. – A.D.A. listele cu piesele difuzate in emisiuni, cand de fapt sunt cantece facute de Toto acum multi ani. E stat in stat acolo, la U.C.M.R. – A.D.A., si nici macar nu se sinchisesc sa publice sumele colectate sau sa dea vreun raport cuiva despre destinatia banilor sau a functionarii softului ce inteleg ca redistribuie sumele colectate. Poate ca e mai comod asa, desi legea spune altfel, intrucat un alt organism de colectare a drepturilor conexe, de data asta C.R.E.D.I.D.A.M-ul, a publicat un raport semnat si stampilat unde poti vedea lucruri halucinante. Dintr-un total de 5 miliarde de lei colectate in anul 2000, 4,5 miliarde au reprezentat cheltuieli de „regie”, protocoale etc., iar artistilor interpreti, carora li se cuveneau acesti bani de drept, le-au revenit circa 400 de milioane de lei, adica maximum 3 milioane de lei pe semestru, de artist interpret.

 O cam iei razna, nu?! E posibil ca linistea de care se bucura aceste „institutii” sa fie asigurata dupa cum sunt niste zvonuri lansate dupa cate se pare chiar de sefii lor pe la sprituri, cand bautura dezleaga limbi si naste accente teribiliste de imensele spagi date Garzii Financiare si Curtii de conturi? Aceste organisme de control nu au deranjat vreodata hartiile U.C.M.R. – A.D.A., a Uniunii Compozitorilor sau a C.R.E.D.I.D.A.M. Sa ma mai gandesc ca insinuarea unuia dintre presedinti – ca modalitate de presiune – cum ca S.R.I.-ul beneficiaza si el de generoase sume alocate din fondurile artistilor e chiar o vorba in vant? Mai mira pe cineva ca un scandal de plagiat deranjeaza atat de mult marile „familii” din muzica romaneasca?!

 Ce bine e sa te tina Dumnezeu pe genunchii Lui si tu sa gangavesti, imbecil compozitor, creatie… EU!”

 

Fara comentarii….

Superwoman

Girls remember always….you are SUPERWOMEN! 🙂

Concert URMA, in The Silver Church

In data de 4 iunie 2009, The Silver Church, Bucuresti va gazdui primul concert in Romania al formatiei Urma, dupa o pauza de aproape trei ani.

Trupa si-a inceput activitatea in 2003, iar pana in prezent a lansat trei albume, foarte bine primite de public. Un public pe cat de divers, pe atat de unitar. “Nomad Rhymes”(2003), “Anger as a Gift”(2005) si “Trend Off”(2007) au oferit ascultatorilor, pe rand, de la chitari acustice, flaut si percutie la didgeridoo, saz si saxofon. De la 4 muzicieni in 2003, la 11 in 2007. De la o idee simpla, la un traseu plin de surprize. Desi primul album a fost imprimat in Cluj, iar ultimul material conceput integral in Germania, Urma isi continua povestea cu aceasi grija pentru detaliu, independent de decor si situatie..

Concertul din 4 iunie va prezenta piese de pe primele trei albume semnate pana in prezent cat si piese ce vor fi incluse pe noul material discografic semnat Urma, intitulat Lost End Found, album ce va fi oferit publicului pe parcursul acestui an. Formatia a sustinut deja un prim concert in data de 10 aprilie 2009, in Budapesta, in memoria tanarului handbalist roman Marian Cozma.

Biletele sunt disponibile pe http://www.myticket.ro, http://www.ticketpoint.ro si in reteaua magazinelor Diverta.

Evenimentul este oferit de Catapulta Records cu sprijinul: Orange, BMW, Bose, Johnnie Walker, Radio Guerrilla, 24FUN, OOPS Media, Grey Wolf Studios si Coockoo Foundation.

http://www.myspace.com/urmaspace

Mi-e tare draga…

vocea Alexandrei….poate spune oricine orice, un lucru este cert: avem si voci extraordinare in Romania.

Photography …my love

Goana dupa timp… – by Rinna

Da, sunt o floare… – by Rinna

La plimbare – by Rinna